
Studiu de personaje · Personaje
The Trap Of Ace: fata din oglindă și băiatul care a spus nu
Studiu de personaje · Echipa editorială My Passion ·
Despre carteEmerald Hutton
O întâlnim pe Emerald de două ori în doar câteva pagini, iar diferența dintre cele două versiuni e ideea centrală. În prolog e o fată cu ochelari cu rame negre și „ochi neliniștiți”, aflată de două ore în plină transformare și incapabilă să nu se întrebe dacă va fi suficientă pentru băiatul pe care-l iubește de la șapte ani. E atât de sinceră, încât devine amuzantă — Beth trebuie să-i spună să înceteze cu „uitatul țintă la tine însăți” —, iar ea se luminează, după cum spune chiar ea, „ca un pom de Crăciun”, când el îi aruncă o fărâmă de atenție.
Femeia din prezentarea cărții e opusul: cineva care a plecat la New York cu inima frântă, și-a îngropat bucățile „în cel mai adânc colț al amintirilor” și se întoarce după facultate hotărâtă să se protejeze. Puterea ei vine din faptul că și-a reclădit viața; a ales distanța în locul așteptării și s-a întors intenționat, nu din întâmplare. Defectul ei se ascunde în aceeași alegere. O inimă îngropată atât de deliberat e totodată o inimă la care nu mai poți ajunge, iar premisa vrea să afle dacă apărarea ei e protecție sau o cușcă foarte bine construită.
Achilles Valencian
În prolog e doar o amintire, dar ce amintire să alegi pentru început. Se lasă pe vine ca să ajungă la înălțimea ei, o privește în ochii turcoaz cu ochii lui „gri, furtunoși”, îi spune că e prințesa lui, o alintă Rosebud, apoi îi spune că nu se poate căsători cu ea — tandrețea și refuzul rostite în aceeași suflare. În miniatură, acesta e bărbatul.
Prezentarea ne oferă versiunea adultă: marcat de trecut, plin de „întuneric fără fund”, temut de toată lumea, miliardar cu un imperiu. Punctul lui forte e statornicia. Potrivit notelor editoriale, n-a încetat s-o dorească în cei șapte ani de tăcere, iar ea a rămas singura lui lumină constantă. Defectul e felul în care își manifestă iubirea. Un bărbat care vede iubirea ca pe un teritoriu de cucerit și un joc de câștigat a confundat devoțiunea cu posesia, iar premisa prezintă confuzia drept problema pe care cartea trebuie s-o rezolve, nu s-o ignore.
Dinamica dintre ei
Trei dezechilibre se suprapun. Mai întâi, fratele — Achilles a fost, prin definiție, interzis ei toată viața. Apoi, trecutul: el știe exact unde sunt punctele ei sensibile, fiindcă a contribuit la crearea majorității, ceea ce-l transformă în cel mai nepotrivit adversar. În al treilea rând, asimetria informațiilor. Ea știe ce a făcut el. Se pare că el are motive pe care ea nu le-a auzit niciodată. Prezentarea formulează dilema ei ca pe nevoia de a deosebi „flăcările iubirii de cele ale dorinței” de capcana însăși. E un conflict cu adevărat potrivit pentru o poveste de dragoste despre a doua șansă, fiindcă obstacolul nu e o neînțelegere ce poate fi lămurită într-o singură conversație. E întrebarea dacă poți ierta pe cineva și dacă versiunea lui iertată e sigură.
Vocea narativă
Persoana întâi, timpul trecut, din mintea lui Emerald, și o sinceritate plăcută. Fragmentul se mișcă în secvențe scurte — oglindă, prietene, teamă, amintire —, dialogul duce greul, iar cele două prietene aduc o notă comică, ce împiedică dorul să devină siropos. Replica seacă a lui Casie, care se întreabă dacă el o va „respinge”, e un mic clin d'œil structural, fiindcă acest cuvânt detonează în următoarea replică narativă. Tonul e tânăr, vulnerabil și precis, iar propoziția dintr-un singur cuvânt — „Respinsă.” — e cel mai clar indiciu al felului în care gândește naratoarea. Dacă-ți plac eroinele care își povestesc vulnerabilitatea fără armură, vocea asta te va cuceri imediat.
Ce funcționează
- Emerald are o evoluție de la înainte la după, pe care cititorul o poate măsura
- Alintul folosit de Achilles spune despre personajul lui mai mult decât o pagină de descriere
- Beth și Casie aduc căldură și o prietenie autentică în prolog
S-ar putea să nu ți se potrivească dacă
- Nu e pentru cititorii care vor să afle devreme perspectiva eroului — ni se promite ce simte, dar încă nu ni se arată
- Mai puțin potrivită dacă nu-ți plac eroii care își exprimă iubirea prin control
Concluzia: 9,3/10
O eroină pe care o cunoaștem prin emoțiile ei, nu prin armură, în opoziție cu un erou a cărui devoțiune și cruzime au aceeași rădăcină. Vocea e intimă și lipsită de măști.
Recenziile noastre se bazează pe premisa cărții, capitolul de început și datele cititorilor din aplicația My Passion – fără spoilere dincolo de prezentarea cărții.